(Se pare că abuzul de dulciuri din ultima perioadă se resimte și la scris :))
Am mers până aproape de vârful Gozna, dar nu se vedea absolut nimic. Era totul într-o ceață densă, abia puteam distinge traseul pe care să mergem. Vizibilitatea era undeva sub 10m și bătea vântul.
Happy 4 people și o șosetă buclucașă :) |
Maria abia aștepta să se afunde în zăpadă și să facă bulgări. Așa că la prima oprire a mașinii ea a insistat să coboare.
Eu eram un pic încordată că nu era chiar echipată de tăvăleală în zăpada, ghetele nu erau potrivite , pantalonii se udau, mănușile la fel. Dar fericirea ei și bucuria de a alerga prin zăpadă au înlăturat orice urmă de încordare. Se băga pe unde era mai multă și mai mare, se afunda, cădea, Văcuți era și ea târâtă prin zăpada mare, era împlinită!
Am mers și până la Văliug, am urcat pe pârtie până la capătul telescaunului, am făcut întrecere, s-a supărat când a căzut cu mâinile goale în zăpadă, eu am reușit să o calc și să o descalț astfel încât a ajuns cu piciorul în zăpadă fiind doar cu șosetele, s-a ascuns cu Răzvi într-o cetate construită din zăpadă, am râs mult....Ne-am simțit tare bine!
Îi plăcea să-și facă propriile urme în zăpadă |
Mama și puii |
Tata, mama și puii (era deja intuneric, poza e ușor neclară) |
Dacă aveți copii care nu mănâcă, scoateți-i la zăpadă, la alergat, la făcut bulgări, cetate, la mișcare și cu siguranță vor ronțăi și frigiderul. Ai noștri au mâncat azi muuuult!
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu