vineri, 9 august 2013

În loc de "Bună dimineaţa"

Este ora 6 dimineaţa. Soarele încă nu şi-a împrăştiat razele în cameră. Lângă patul cel mare este un patuţ cu o mogâldeaţă care doarme.

Aseară te-ai pus la somn târziu. Ai stat la poveşti cu soţul tău, aţi făcut planuri pentru viitor, ai strâns haine de prin casă, ai făcut mâncare, spălat vase sau ai citit o carte. Azi-noapte te-ai trezit cel puţin o dată să-ţi alăptezi copilul.

Dimineaţa te surprinde din nou.

Dormi profund sau poate chiar visezi...eşti relaxată. Atmosfera în cameră e placută, răcoarea dimineţii îşi spune cuvântul în sfârşit şi în apartamentul încins, aşa că te poţi odihni foarte bine.

Mogâldeaţa începe să se mişte. O auzi şi speri să se liniştească. Îţi este somn....Ai vrea să mai dormi.

Pfhuuu....S-a liniştit. Aţipeşti din nou.

Mogâldeaţa intră în acţiune iarăşi. Se întoarce cu capul într-o parte, apoi în cealaltă parte, îşi suge degeţelul...parcă nici o poziţie nu-i mai place.
Te uiţi la ceas. Este ora 6. S-ar putea să-i fie foame, dar au mai fost şi alte dimineţi când dormea până la 7.
Speri din nou să se liniştească.

Te întorci şi te uiţi la ea. O vezi prin plasa de la pătuţ. S-a liniştit.....pentru câteva minute doar.

Te ridici uşor din pat cu ochii pe jumătate închişi.
O iei din pătuţ şi o aşezi la sân să mănânce. Şi ea are ochii închişi.
Te simte, ştie că este în siguranţă şi deschide ochişorii. Îi închide la loc, îi este somn.
Îi deschide din nou. Tu în continuare îţi ţii ochii semideschişi, o priveşti printre gene.

Ea te vede, din ce în ce mai bine, te focalizează cu privirea naturală şi odihnită de dimineaţă.
Te uiţi la ea, ea la tine. Te despart 30-40cm de faţa ei drăgălaşă.
O săruţi uşor pe frunte.
Se uită la tine şi îţi zâmbeşte....Zâmbet pur şi inocent de copil.
Este multumită că e lângă tine. Nu vrea să mănânce. Doar te priveşte....te studiază...atent....şi-ţi zâmbeşte.

Mai devreme îţi era somn....acum nu mai ştii ce este somnul...te uiţi la minunăţia din faţa ta şi profiţi de momentul ăsta unic.

Zâmbetul de copil.....unic şi de nedescris în cuvinte....

Cum altfel îti poţi începe ziua mai frumos dacă nu cu zâmbetul propriului tău copil?!