duminică, 19 iulie 2015

La Cabana Mălăiești cu copiii

Sâmbătă, 18 iulie, am fost la cabana Mălăiești. Vroiam să petrecem o zi în natură și pentru că aici nu am fost niciodată am zis să mergem.

Am ales varianta de traseu din Râșnov spre Uzina Electrica, Glăjerie. Am lăsat mașina cât mai aproape de intrarea în traseu, pe partea stângă.
Traseul a foarte frumos, prin padure 95%, un amanunt important într-o zi caniculară.
Maria a urcat când pe piciorușele ei, când in rucasc. A admirat toate florile, pietrele, pomii.
Ioan a dormit excelent, mult mai bine decât acasă și a mâncat muuult, în concluzie i-a priit excursia noastră.




La cabană am fost întâmpinați de oameni ospitalieri si drăguți cu o mâncare foarte bună și ieftină. Să mănânci o ciorbă cu 7lei sus la munte mi se pare ieftin, mai ales că oamenii ăștia cară totul cu calul.
Găsești tot  ce vrei din categoria mâncăruri, nu prea are sens să cari cu tine decât dacă vrei să consumi ceva pe traseu.

Acolo sus ne-am răcorit, am băut apă rece de izvor, am stat cu picioarele goale în iarba grasă, am mâncat frăguțe (mai multe Maria).

Ne-am amintit de maratonul 7500, de traseu, de anii trecuți când eram doar noi, apoi când a apărut si Maria și am adus-o și pe ea cu noi, de atmosfera faină de la concursul ăsta.
Pentru anul care urmează ne-am propus să facem din nou echipă pentru tura lungă.





Ca și timp, noi am plecat la 11.30 din Zărnești și la 12.30 porneam de la mașină. La ora 15 deja mâncam ciorba și la ora 19 eram la mașină înapoi.
Traseul poate fi parcurs mult mai repede, dar noi am lenevit pe iarbă și pe poteci de munte.

Maria ne-a încântat cu replicile ei simpatice.
La urcare ne-am întâlnit cu un grup de turiști care erau însoțiți si de câinele lor, Mariei îi era teamă și se tot cerea în rucsac. Noi fiind în spatele ei ne striga: "Hai, mai repede,că te mușcă de fundi câinele!"
Motivație, nu glumă:)

La cabană Domnița a vrut să se bage cu picioarele în apă. La un moment dat Razvan i-a arătat pe unde curge apa.
"- Uite, Maria, aici e un canion. Apa curge printre pietrele astea mari până în poteca noastră.
- Unde e camionul, tata? "
:) Ce zici si ce înțelege copilul!

Ne-am simțit bine, ne-am încărcat cu energia asta unică a muntelui și ne propunem să revenim să și dormim aici.

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu