marți, 5 aprilie 2016

Semimaraton Brasov

Sâmbăta a fost Semimaratonul Brașovului, cu vreme superba, traseu excelent, atmosfera foarte faina.
Mi-am dorit mult sa ajung la competiția aceasta, in fiecare an din ultimii 5 de cand se tine concursul. In 3 ani m-am si înscris, am plătit taxa si de fiecare data intervenea câte ceva. In primul an, dupa ce am făcut toate demersurile necesare înscrierii, am aflat ca avem un workshop la lucru, așadar a picat participarea mea. In anul următor am făcut cistita in dimineata concursului, asa ca din nou am zis pas.   Anul trecut eram însărcinată in 8 luni cu Ioan, am fost doar spectator, încurajându-i pe participanți.

Anul acesta am zis ca nu-mi mai sta nimic in cale, deși in ultimele zile ma tot gândeam oare ce mai intervine pana la concurs. Dar totul a fost in regula, deși înscrierea a fost cu peripeții, pana la urma mi s-a validat participarea.


Am plecat din Lugoj vineri, in jurul orei 14, cu mic cu mare. Am ajuns la Zărnești in jurul orei 20, dupa mai multe opriri pe traseu. In noaptea de vineri spre sâmbăta nu am prea dormit. Am avut si emoții, dar m-au si înghesuit copiii toata noaptea. Abia așteptam dimineata sa ma ridic din pat, sa merg sa-mi iau pachetul de start si sa aud numărătoarea inversa.

La ora 10 am plecat din Zarnesti. In Piața Unirii era lume multa, mișunau in toate direcțiile, unii alergau, alții îsi pregăteau rucsacii. Dupa ce am luat pachetul, am mai stat la povesti cu Răzvi si Miha pana am intrat in zona de start. Acolo, din multitudinea de oameni prezenți, am avut șansa sa ma bată cineva pe umăr si cand m-am întors...era Laci. M-am bucurat tare mult sa-l văd!
Ultimele incurajari din partea Mariei
My friend

La 12 fix a fost startul probei de semimaraton. Mi-am propus ca si targetul personal de timp 2h 30 min si am reușit sa termin in 2h 25 min. Dacă nu as fi avut alte peripeții pe traseu, mai câștigam 10min. Cu ocazia aceasta vreau sa-i mulțumesc pentru ajutorul acordat fetei cu nr de concurs 142!

Traseul este 100% alergabil, nu sunt porțiuni care împiedica alergatul, poate doar poteca din pădure cand este cineva in fata si nu are același ritm, dar nici nu poți depăși. In rest, se poate alerga pe toate porțiunile.
Am alergat mult, am mers foarte putin. Am "funcționat" pe principiul mai bine alerg mai încet, dar alerg tot timpul. Si mi-a ieșit in mare parte.

Ce mi-a plăcut:
- traseul a fost foarte bine marcat, fiecare km era indicat, la punctele de intersecție erau prezenți voluntarii pentru a se evita rătăcirea
- punctele de realimentare au fost bogate: apa, izotonice, ciocolata, cașcaval, banane, lămâi, mere, glucoza
- atmosfera de concurs excelenta
- vremea superba
- kiturile de concurs bogate
- cântăreții la tobe

Pentru prima data am alergat in cadrul unei competiții cu muzica. De câte ori alerg in cursul săptămânii am MP3-ul cu mine si ascult muzica, dar la competiții nu am ales varianta asta.
De data aceasta, am zis sa încerc sa văd cum este. Si mi-a plăcut! Melodiile parca veneau exact acolo unde aveam nevoie de ele, imi dadeau stimulul necesar de zburdat.

Si apropo de zburdat....am simțit o libertate atât de mare in alergarea asta, m-am resimțit copil alergând pe dealurile din Sughina. Săream peste rădăcinile pomilor, depășeam alți alergători, țopăiam de bucurie in interior si in exterior. A fost asa de fain!

Le mulțumesc susținătorilor mei mari si mici: Răzvi, Miha, Vasi, Pavel, Maria si Ioan! Cu ei, încurajându-ma la start si asteptandu-ma la finish, nu puteam decât sa am încă o doza de energie.

Abia aștept Ecomarathon, 7 mai! Acolo este special de fiecare data!

Si ca sa ne reamintim ce frumoase sunt peisajele in zona aceasta, duminica am mers prin satele Sirnea, Ciocanu, Dambovicioara, Fundata, Fundatica....Abia astept Ecomarathonul sa ma incarc cu frumusetea peisajului si cu atmosfera unica!
Merg incet sa nu calc florile


Ce frumos miros!
Mama si fiica